MODELUL DE UTILITATE

Legea modelelor de utilitate nr. 350/2007 se referă la soluţii tehnice simple care totuşi depăşesc nivelul simplei îndemânări profesionale. Ele trebue să fie, ca şi în cazul invenţiilor, noi şi să fie susceptibile de aplicare industrială. În literatura de specialitate din străinătate se mai numesc Petit Patent, respectiv Gebrauchmuster şi sunt promovate de mai bine de 100 de ani.

Aproape toate ţările din Europa (excepţie Marea Britanie, Luxemburg, Suedia) au această formă de protecţie a proprietăţii industriale. Modelul de utilitate este de fapt tot o invenţie, dar de complexitate mai mică, astfel că în cele ce urmează se va folosi şi termenul de invenţie. Modelul de utilitate înregistrat conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a soluţiei; titularul are dreptul să interzică fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii soluţiei respective. Titularul poate de asemenea interzice terţilor să furnizeze mijloace de aplicare a invenţiei pe teritoriul României când terţul ştie sau ar fi trebuit să ştie că mijloacele sunt adecvate exploatării invenţiei. Durata modelului de utilitate este de 6 ani cu posibilitate de prelungire de două ori cu câte 2 ani; aşadar maximum 10 ani.

În domeniul construcţiilor şi al arhitecturii se pretează la protecţia prin model de utilitate soluţiile constructive realizate de către arhitect dacă au la bază studiul structurii construcţiei şi elementele cu rol structural sunt vizibile. Dacă prin design se proteja numai forma, iar prin brevet de invenţie numai soluţia tehnică, prin model de utilitate se poate proteja forma determinată de structură, respectiv de condiţiile de statica construcţiilor şi de rezistenţa materialelor. Astfel, o faţadă de bloc la care apare scheletul de rezistenţă sau o parte din acesta, cu grinzi în K sau semi K, şi la care se promovează evidenţierea unor elemente de structură întrucât au rol arhitectonic, inspirând spre exemplu consumatorului siguranţă, poate fi protejată foarte bine prin model de utilitate. Proiectul de vilă cu elemente flexibile vizibile, cu o anumită dispunere a cablurilor respective poate constitui un model de utilitate. Contraforturile, consolele întărite, bolţile şi alte sisteme de creştere a rezistenţei construcţiei sau de realizare a acesteia cu economie de material, dacă sunt vizibile, pot constitui obiect al unor modele de utilitate. 

În lege se precizează că nu fac obiectul acestui gen de protecţie, la fel ca la invenţii, descoperirile, teoriile, creaţiile estetice, scheme de joc, scheme economice, programele de calculator. Se pot proteja cele de mai sus numai combinate cu nişte soluţii concrete; numai ele în sine, nu.

De asemenea nu pot fi protejate soluţiile din domeniul biologic, chimic, farmaceutic, soiuri de plante şi rase de animale. De semnalat că nu se pot proteja procedee sau metode. Pentru astfel de cazuri se poate cere protecţia elementelor care concură la realizarea procedeului; o altă cale este solicitatea unui brevet de invenţie.

Soluţiile contrare ordinii publice sau care afectează mediul, înţelegând aici şi oamenii şi animalele, nu pot fi protejate.

Condiţiile care se pun unei soluţii tehnice pentru a fi model de utilitate sunt noutatea, depăşirea simplei îndemânări profesionale şi posibilitatea aplicării industriale.

Noutatea se consideră îndeplinită dacă stadiul tehnicii, respectiv cunoştinţele devenite accesibile publicului, nu cuprinde respectiva soluţie. Dacă divulgarea provine de la inventator cu maximum 6 luni înainte de  data de depozit, nu este luată în consideraţie. Depăşirea simplei îndemânări profesionale înseamnă un aport la practica curentă din profesia respectivă.  

Dacă operatorul va executa lucrările după un protocol precis, cu fazele şi aparatura stabilite concret, este de presupus că nu va depăşi simpla îndemânare profesională.

Când sunt şi implicaţii tehnice, se poate încerca protecţia ca model de utilitate

Orice inovare la desfăşurarea unei munci, prin crearea unor dispozitive de ajutor, de înlesnire a procesului de muncă, de creştere a siguranţei, de realizare a unor economii, poate fi solicitată pentru protecţia prin model de utilitate.

În domeniul construcţiilor, dispozitivele de prindere sau fixare a sarcinilor la maşini de ridicat, soluţii de cofraje, soluţii de fundare, de finisare, etc. pot constitui modele de utilitate.

Cererea de model de utilitate se examinează numai din punct de vedere al condiţiilor de formă; examinarea în fond asupra condiţiilor de noutate, depăşirea simplei îndemânări profesionale şi aplicabilitate industrială nu se fac de către oficiile de proprietate industrială.

Solicitantul, dacă sunt îndeplinite condiţiile de depunere, ca termene şi plată a taxelor, va obţine certificatul de înregistrare al modelului de utilitate. În cursul examinării cererii se întocmeşte un raport de documentare şi pe baza sa solicitantul decide dacă îşi exercită drepturile exclusive stabilite de lege. Raportul de documentare se întocmeşte de OSIM în termen de 6 luni de la data de depozit.

Eventualele litigii privind neîndeplinirea condiţiilor de fond se rezolvă în instanţă.

Se menţionează faptul că o cerere de brevet de invenţie se poate transforma în cerere de model de utilitate şi o cerere de model de utilitate se poate transforma în cerere de brevet de invenţie. Procedurile trebue solicitate înainte de finalizarea cererii iniţiale. Pentru aceeaşi soluţie tehnică nu se pot obţine protecţii prin ambele legi, a brevetelor de invenţie şi a modelelor de utilitate.

Cererea de model de utilitate asigură obţinerea accelerată a protecţiei, în comparaţie cu brevetul de invenţie şi costă mai puţin. După cerere, în termen de 6 luni se întocmeşte raportul de documentare, apoi în două luni solicitantul trebue să plătească taxa de publicare, eliberare certificat şi menţinere în vigoare pentru primii 6 ani de protecţie.

Cererea de depozit este însoţită de descriere, desene, revendicări şi rezumat.

Cererea de model de utilitate trebuie să se refere la o singură invenţie. Dacă nu se divizează la solicitatea OSIM sau din proprie iniţiativă, OSIM declară cererea ca fiind retrasă. Este o condiţie dură, evitată la procedura privind brevetele de invenţie. 

Hotărârile OSIM pot fi contestate de solicitant la Comisia de reexaminare din cadrul Departamentului de Apeluri în termen de două luni de la comunicare. Această decizie poate fi atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti.

Titularul modelului de utilitate poate marca produse sau ambalaje, sau poate folosi pe antet, semne care sunt de natură să creeze impresia că produsele sunt protejate ca modele de utilitate; în astfel de cazuri, la cererea oricărei persoane interesate trebuie să dea informaţii referitoare la modelul pe care se bazează semnul.

Această posibilitate dă titularului un nou mijloc de a se distinge în piaţă cu produsele sau serviciile sale; distinctivitatea este asigurată în prezent de marca de produse şi/ sau servicii Titularul poate adăuga lângă marcă un semn distinctiv rezultat din documentaţia de protejare a modelului de utilitate. Găsirea modelului de utilitate care să îndeplinească în construcţii funcţiile mărcii necesită o abilitate tehnică şi arhitectonică deosebită şi o cunoaştere profundă a proprietăţii industriale.

Taxele oficiale pentru cererile de model sunt 30 euro pentru depunere, cu plata în două luni, 90 euro pentru raportul de documentare, în două luni de la depozit, 400 euro publicarea, eliberarea certificatului şi menţinerea în vigoare pentru primii 6 ani, plătibili în două luni de la transmiterea raportului de documentare.

Dacă forma este determinată pe considerente de rezistenţa materialelor înseamnă că este determinată de funcţia tehnică şi se recomandă protecţia ca model de utilitate. Dacă însă forma nu se poate susţine ca fiind determinată tehnic, se poate proteja ca design industrial.

Avantaje ale protejării soluţiilor prin prevederile Legii nr. 350/2007 privind protecţia modelelor de utilitate

  1. Certificatul de înregistrare pentru model de utilitate se obţine mai uşor decât brevetul de invenţie.
  2. Durata procedurilor este mai scurtă, maximum un an (la brevete 4 – 5 ani).
  3. Costurile sunt mai mici
  4. Impiedecarea contrafacerilor până la obţinerea protecţiei prin brevet, atunci când este cazul.
  5. Aplicarea unui semn din documentaţia de model de utilitate pe produse sau ambalaje poate oferi distinctivitate pentru produsele sau serviciile respective.
  6. Se pretează protejării soluţiilor din construcţii şi arhitectură atunci când se reuşeşte prezentarea vizibilă pentru consumatori a elementelor de structură.
  7. Ciclurile de viaţă ale produselor au tendinţa să se scurteze, astfel că protecţia prin brevet nu mai depăşeşte uzual 10 -12 ani ( cu excepţía industriilor chimică, alimentară, a petrolului); ori modelul de utilitate poate acoperi 10 ani.
  8. Cererea de model de utilitate poate fi transformată în cerere de brevet de invenţie
  9. Protecţia în etape, respectiv 6 ani + 2ani + 2 ani, corespunzând intereselor comerciale ale titularului
  10. Completează protecţia prin brevet pentru variantele constructive care au nivel mai redus al activităţii inventive dar sunt utile în piaţă.

Dezavantaje ale protejării soluţiilor prin prevederile Legii nr 350/2007 privind protecţia modelelor de utilitate

  1. Durata de protecţie este mai mică ( 10 ani) decât la drept de autor şi la brevetele de invenţie. 
  2. Incertitudinea juridică privind dreptul exclusiv. Există pericolul atacării în instanţă a certificatului de model de către persoanele interesate dacă solicitantul nu a ţinut seama corespunzător de raportul de documentare.
  3. Timpul este un impediment. Soluţia trebue să fie nouă, deci după realizarea construcţiei deobicei solicitarea protecţiei este tardivă. Atunci când emană de la autor, protecţia trebuie solicitată în max 6 luni. 

 

Aveti o intrebare? Contactati un consultant Inventa